O nouă dezbatere despre „starea agriculturii românești în contextul integrării europene” a adus la aceeași masă crescători de animale și reprezentanți ai sectorului, care au vorbit deschis despre abuzuri, lipsa despăgubirilor și politici considerate greșite, cu impact direct asupra siguranței alimentare a României.

Întâlnirea, coordonată de europarlamentarul neafiliat Luis Lazarus, a avut loc în prezența crescătorilor de ovine, a liderilor de asociații și a altor reprezentanți ai zootehniei. Discuțiile au fost tensionate, multe intervenții descriind una dintre cele mai dificile perioade din zootehnia românească din ultimii ani.

Întâlnire tensionată pe tema „Starea agriculturii românești”

În cadrul noii ediții a discuțiilor coordonate de Luis Lazarus, participanții au pus pe masă exemple concrete legate de:

• interdicții la export,
• sacrificări în masă de animale,
• neplata despăgubirilor,
• o politică agricolă percepută drept incoerentă.

Fermierii au susținut că aceste situații, cumulate, pot duce agricultura națională într-o zonă critică și pot afecta, pe termen lung, siguranța alimentară a României.

Un element esențial reclamat a fost lipsa dialogului real cu autoritățile. Au fost nominalizate instituții precum ANSVSA și structurile județene ale acesteia, acuzate de abuzuri administrative și decizii netransparente.

Exporturi blocate și dependență masivă de importuri

Unul dintre subiectele centrale a vizat interdicția prelungită a exportului de ovine, impusă pe fondul suspiciunilor de pestă a micilor rumegătoare.

Fermierii au afirmat că:

• interdicția a fost extinsă succesiv,
• deciziile s-ar fi bazat pe raportări discutabile,
• efectul imediat a fost pierderea unor piețe externe importante,
• a fost compromis sezonul de vârf, inclusiv perioada sărbătorilor Pascale din acest an.

În paralel, s-a discutat despre carnea de porc. La dezbatere s-a menționat că România importă aproximativ 85% din carnea de porc pe care o consumă. Producătorii locali au pus această situație pe seama unei politici agricole considerate incoerente, care, în viziunea lor, favorizează marfa adusă din alte țări, în detrimentul producției interne.

Sacrificări în masă și fermieri lăsați fără despăgubiri

Cel mai grav caz prezentat a fost cel al mai multor crescători din județul Olt, cărora li s-au sacrificat integral efectivele de oi și capre, fără ca proprietarii să primească despăgubiri.

Fermierii au relatat că:

• testările pentru pestă au fost limitate,
• procedurile sanitare ar fi fost aplicate selectiv,
• ulterior au fost invocate nereguli legate de crotalii, considerate de ei „diferențe minore”,
• aceste nereguli au fost folosite pentru a anula compensațiile.

Mărturiile au inclus descrieri dramatice: animale împușcate în gospodărie, transport fără măsuri stricte de dezinfecție, proprietari amendați și, ulterior, declarați neeligibili pentru despăgubiri.

Crescătorii au spus că au așteptat termenul legal de 90 de zile pentru plata despăgubirilor, pentru ca la final să primească un refuz administrativ.

Impactul economic a fost prezentat ca fiind devastator, mai ales acolo unde:

• ferma era singura sursă de venit a familiei,
• investițiile fuseseră făcute exclusiv din bani proprii,
• totul s-a pierdut „peste noapte”, după cum au descris situația cei afectați.

Probleme vechi: pășuni, legea vânătorii și lipsa forței de muncă

Discuția nu s-a limitat la criza sanitar-veterinară. Participanții au readus în atenție și alte probleme structurale ale sectorului:

• pășuni închiriate sau atribuite către persoane fără efective reale de animale;
• redevențe mari pentru pășuni și un nivel insuficient al subvențiilor;
• restricții din legea vânătorii, care limitează accesul la pășunat în anumite perioade;
• sancțiuni dure pentru lipsa contractelor de muncă, în condițiile unei crize acute de forță de muncă în mediul rural.

Crescătorii au descris sistemul birocratic drept împovărător și au spus că verificările se concentrează mai mult pe sancționare decât pe prevenție și îndrumare.

În acest context, au cerut:

• modificări legislative urgente,
• consultări reale între decidenți și organizațiile profesionale din agricultură.

Suspiciuni privind utilizarea fondurilor europene

O altă temă sensibilă a fost modul în care sunt folosite fondurile europene destinate sectorului ovin, inclusiv cele pentru programele de ameliorare genetică.

Liderii de asociații au afirmat că:

• banii alocați nu se văd în creșterea reală a performanței fermelor,
• există diferențe mari între alocările din documente și situația concretă din teren.

A fost criticată și lipsa unei strategii coerente din partea Ministerului Agriculturii, în special în privința sprijinului pentru desfacerea producției autohtone.

Exemplele prezentate au inclus:

• mere românești care rămân nevândute,
• importuri masive de legume,
• percepția tot mai accentuată că România ajunge, în principal, o piață de desfacere pentru produse din alte state.

Miza: siguranța alimentară și viitorul satului românesc

Deși tonul intervențiilor a fost adesea vehement, participanții au subliniat că miza discuției este una strategică.

Fermierii au avertizat că:

• distrugerea efectivelor de animale,
• combinată cu dependența tot mai mare de importuri,

pot afecta, pe termen lung, siguranța alimentară a țării.

În plus, dispariția fermelor mici și mijlocii înseamnă:

• depopularea satelor,
• pierderea unei componente economice esențiale pentru mediul rural.

Reprezentanții sectorului au subliniat că zootehnia nu înseamnă doar producție de carne sau lapte, ci și menținerea unui echilibru social în comunitățile rurale.

Fermierii cer dialog real, transparență și despăgubiri plătite la timp

Concluzia întâlnirii a fost că, în lipsa unui dialog autentic între fermieri și autorități, tensiunile riscă să se acutizeze.

Crescătorii au cerut:

• transparență în declararea focarelor de boală,
• aplicarea unitară a legislației,
• plata rapidă a despăgubirilor acolo unde animalele sunt sacrificate prin decizie administrativă.

Participanții au subliniat că problema depășește cazul punctual al crescătorilor de ovine din județul Olt. În opinia lor, este vorba despre direcția în care se îndreaptă agricultura românească și despre capacitatea statului de a-și proteja producătorii.

S-a atras atenția că, dacă nu apar soluții concrete, nemulțumirile din sector ar putea alimenta mișcări sociale mai ample. Fermierii au ținut să precizeze că nu cer privilegii, ci:

• dreptul de a-și continua activitatea,
• despăgubiri corecte atunci când statul le ia, prin decizii administrative, animalele.

Europarlamentarul Luis Lazarus, apel către instituțiile europene și critici la adresa politicienilor

Luis Lazarus a declarat că, în calitate de europarlamentar, a sesizat Comisia de Agricultură a Parlamentului European cu privire la situația fermierilor români. Totuși, acesta a afirmat că problemele „nu par rezolvabile”, pentru că, în opinia lui, politicienii nu mai sunt interesați de ceea ce urmează să se întâmple cu siguranța alimentară a României.

Lazarus s-a arătat nemulțumit și de faptul că:

• ministrul Agriculturii nu a participat la discuții, deși a fost invitat,
• niciun secretar de stat nu a venit să dialogheze cu fermierii.

În intervenția sa, acesta a formulat, sub formă de întrebări, o serie de critici referitoare la:

• lipsa unor soluții pentru problemele ridicate de fermieri,
• dispariția serelor,
• incapacitatea României de a-și acoperi necesarul de produse agricole în sezonul rece,
• importul de roșii din Turcia, descrise de el ca fiind fără gust,
• faptul că aproape jumătate din necesarul de mere al țării este acoperit prin importuri din Polonia.

În concluziile sale, europarlamentarul a afirmat că, în ultimele trei decenii și jumătate, politica agricolă a României nu a avut și nu are o viziune sau o strategie clară pentru viitor, atâta timp cât nu există un dialog real cu fermierii.

De ce contează aceste teme și pentru Ilfov

Pentru cititorii din Ilfov, multe dintre problemele descrise – lipsa forței de muncă în mediul rural, presiunea importurilor, dificultățile fermelor mici și mijlocii – sunt resimțite și în fermele din jurul Bucureștiului.

Interdicțiile la export, lipsa despăgubirilor și o politică agricolă percepută ca instabilă pot afecta:

• ferme de ovine, bovine sau porcine din Ilfov,
• exploatațiile de legume și fructe care aprovizionează Capitala,
• investițiile locale în agricultură și procesare.

În acest context, dezbaterea coordonată de Luis Lazarus, relatată în ediția din 24 februarie 2026 a „Jurnalului de Ilfov”, ridică întrebări importante și pentru fermierii din Ilfov, care depind la rândul lor de predictibilitate, despăgubiri corecte și politici agricole care să susțină producția locală.