În 2025, Biserica Ortodoxă Română (BOR) a marcat 100 de ani de la recunoașterea sa ca Patriarhie, printr-o serie de evenimente, proiecte și inițiative cu impact în țară, în diaspora și inclusiv în județul Ilfov. Raportul anual prezentat la București a sintetizat aceste direcții de acțiune.
Reuniunea Consiliului Național Bisericesc și raportul de activitate
Consiliul Național Bisericesc s-a întrunit miercuri, 4 februarie, la Reședința Patriarhală din București, pentru a evalua activitatea BOR din anul 2025. Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a prezentat raportul anual, intitulat „Centenarul Patriarhiei Române, noii sfinți români și sfințirea picturii Catedralei Naționale”.
Documentul a trecut în revistă principalele evenimente, proiecte și direcții de implicare ale Bisericii, atât pe plan intern, cât și în afara granițelor, subliniind faptul că 2025 a fost un an cu semnificație aparte: s-au împlinit 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.
Evenimente istorice într-un an aniversar
Canonizarea a 16 noi sfinți români
Unul dintre momentele centrale ale anului 2025 a fost proclamarea oficială a canonizării a 16 noi sfinți români. Aceștia sunt duhovnici și mărturisitori ai credinței din secolul al XX-lea, care au trecut prin perioade grele, inclusiv prin persecuții, și sunt prezentați drept repere spirituale pentru credincioși.
Proclamarea canonizării a avut loc pe 4 februarie 2025, chiar în ziua împlinirii a 100 de ani de la recunoașterea BOR ca Patriarhie.
Noutăți în calendarul bisericesc și noi sărbători
În 2025, au fost introduși în calendarul bisericesc mai mulți sfinți și au fost adăugate noi sărbători. Totodată, au fost aprobate slujbe pentru noii sfinți români și a fost instituită Duminica Sfinților Athoniți, celebrată în fiecare an în a treia duminică după Rusalii.
Zi dedicată clerului militar și sfințirea picturii Catedralei Naționale
Un alt moment important a fost instituirea Zilei Clerului Militar, sărbătorită pentru prima dată pe 26 octombrie, la Catedrala Națională.
De asemenea, un eveniment de amploare l-a constituit sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale. Slujba a fost oficiată de Patriarhul României, împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și mai mulți ierarhi ai Bisericii.
Activitatea BOR în diaspora: mai multe parohii și mai mulți credincioși
Raportul a prezentat și situația comunităților românești din străinătate. A fost subliniat faptul că numărul parohiilor și al comunităților românești din afara țării a crescut față de anul precedent.
În 2025, Episcopul Nectarie a devenit primul ierarh român al Irlandei și Islandei, iar Înaltpreasfințitul Atanasie a fost întronizat ca primul arhiepiscop al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Aceste două momente au fost prezentate ca etape importante în organizarea comunităților românești din aceste regiuni.
Un aspect remarcat de Patriarhul Daniel a fost dinamica demografică a acestor comunități: în diaspora, numărul botezurilor a fost de aproape cinci ori mai mare decât numărul înmormântărilor. Patriarhul a subliniat că „acolo, în diaspora română, crește numărul credincioșilor sau botezaților români”.
Pelerinaje, sprijin social și implicarea tinerilor
Aproximativ 15.000 de pelerini în țară și în străinătate
În 2025, Patriarhia Română a organizat numeroase pelerinaje, atât în România, cât și în afara ei. La aceste călătorii cu caracter spiritual au participat aproximativ 15.000 de persoane.
Accentul a fost pus pe pelerinajele interne, care îi ajută pe credincioși să cunoască mai bine mănăstirile și sfinții români canonizați în ultimii ani.
Asistență socială și medicală pentru circa 280.000 de persoane
Activitatea socială și medicală a Bisericii a vizat aproximativ 280.000 de persoane aflate în situații dificile. În aceste acțiuni au fost implicați 506 preoți de caritate, care asigură asistență religioasă în spitale, penitenciare, unități militare și centre sociale.
Pentru cititorii din Ilfov, este relevant de menționat că o parte dintre aceste activități se derulează și în instituții din județ, inclusiv în spitale și centre sociale unde slujesc preoți de caritate.
Mai mulți tineri în voluntariat și creșterea tipăririi Bibliei
Raportul a arătat și o implicare tot mai mare a tinerilor, prin extinderea grupurilor de voluntari și a asociațiilor de profil, dar și prin intensificarea activităților de restaurare și de artă bisericească.
În același timp, s-a înregistrat o creștere semnificativă a tipăririi Bibliei: în 2025 au fost publicate de aproape trei ori mai multe exemplare comparativ cu anul 2024.
Proiect național pentru prevenirea abandonului școlar, coordonat din Ilfov
Centru național la Pantelimon, județul Ilfov
Un capitol important al raportului a fost dedicat unui proiect educațional amplu, finanțat din fonduri europene și orientat spre prevenirea abandonului școlar.
Proiectul este implementat de Patriarhia Română prin Centrul de activități cu tineretul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, aflat în orașul Pantelimon, județul Ilfov. Valoarea totală a finanțării nerambursabile este de aproximativ 50 de milioane de euro, iar perioada de derulare este 1 septembrie 2025 – 31 decembrie 2029.
Pentru Ilfov, acest proiect înseamnă nu doar o investiție importantă în infrastructura educațională locală, ci și transformarea Pantelimonului într-un nod național pentru activități cu tinerii.
Infrastructură pe 10 hectare și activități în 117 centre de tineret
Inițiativa are două direcții principale:
- construirea, pe o suprafață de aproximativ 10 hectare, a unui centru multifuncțional pentru copii și tineri, cu facilități sportive și culturale;
- organizarea de activități educaționale în 117 centre de tineret din toate eparhiile Patriarhiei Române.
În total, proiectul vizează sprijinirea a 5.850 de copii.
Părintele Patriarh Daniel a explicat că Sfântul Ilie Tesviteanul „a fost un mărturisitor al credinței în vremuri de ostilitate și de îndepărtare de la credința strămoșească” și a subliniat că acest centru reprezintă „o șansă de întărire a credinței tinerilor, a părinților și a celor care se ocupă de educație”.
Ce este Consiliul Național Bisericesc
Consiliul Național Bisericesc este structura care administrează și coordonează activitatea Bisericii Ortodoxe Române la nivel național, punând în practică deciziile de conducere ale acesteia.
Organismul este format din 12 membri – clerici și mireni (persoane laice, nehirotonite) – care reprezintă mitropoliile din țară. Mandatul membrilor este de patru ani.
Pentru cititorii „azi în Ilfov”, bilanțul BOR pe 2025 arată, așadar, nu doar semnificația unui an de centenar, ci și faptul că județul Ilfov, prin Pantelimon și prin rețeaua locală de instituții unde activează preoți de caritate, este implicat direct în proiectele educaționale, sociale și pastorale ale Patriarhiei Române.
