România pregătește un parteneriat cu statul Israel pentru a ridica nivelul serviciilor de geriatrie și îngrijiri paliative, într-un context în care populația țării îmbătrânește rapid. Demersul este coordonat de Ministerul Sănătății și vizează în mod direct modul în care sunt sprijinite familiile care au în grijă persoane în vârstă.

Un parteneriat anunțat de ministrul Sănătății

Articolul semnat de Ionela Chircu și publicat pe 20 februarie 2026 arată că ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, a anunțat inițierea unei colaborări cu Israelul în domeniul serviciilor de geriatrie și îngrijiri paliative. El a subliniat că schimbul de experiență și pregătirea personalului medical sunt esențiale într-o țară în care ponderea vârstnicilor crește constant.

Colaborarea urmează să fie inclusă într-un memorandum între România și statul Israel, document în care va fi trecut în mod expres accentul pe schimbul de experiență și pe formarea profesională, mai ales în zona îngrijirilor paliative.

Ce înseamnă geriatrie și îngrijire paliativă

Articolul explică faptul că geriatria este specialitatea medicală dedicată sănătății persoanelor în vârstă, cu accent pe particularitățile lor fizice și psihice. Îngrijirea paliativă este definită ca tipul de îngrijire care are ca scop reducerea durerii și a suferinței în bolile grave, atunci când vindecarea completă nu mai este posibilă.

Aceste servicii sunt tot mai căutate de familiile din România, tocmai pentru că numărul persoanelor vârstnice crește de la an la an.

Cifrele care arată îmbătrânirea populației

Potrivit datelor prezentate în articol, bazate pe Institutul Național de Statistică, în România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta de peste 65 de ani. Această categorie reprezintă aproape 20% din totalul populației țării.

La nivelul Uniunii Europene, media este chiar mai ridicată, în jur de 21%. Pe plan mondial, mai bine de 770 de milioane de oameni au peste 65 de ani, iar specialiștii citați indică faptul că, până în anul 2050, numărul acestora se va dubla. Textul subliniază astfel că nu este doar o problemă a României, ci o tendință globală.

Cine are grijă de vârstnici în România

Articolul arată că, în prezent, în România, responsabilitatea îngrijirii celor în vârstă cade în principal pe umerii familiei. Se estimează că peste 80% dintre persoanele în vârstă care depind de ajutor zilnic sunt îngrijite acasă de copii, nepoți sau rude apropiate.

Pe de altă parte, în țară există aproximativ 1.000 de centre rezidențiale – publice și private – destinate persoanelor vârstnice. În aceste centre sunt îngrijiți în jur de 40.000 de bătrâni. Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt descrise ca fiind insuficient dezvoltate, în special în mediul rural, unde accesul la personal medical este mai dificil.

Această realitate este resimțită și în județe precum Ilfov, unde multe familii din localități periurbane, inclusiv din Buftea sau comunele învecinate, au în grijă părinți sau bunici cu afecțiuni cronice și depind de rețeaua medicală din București și din județ.

Vizită la un centru de excelență din Israel

Pentru a pregăti concret colaborarea, ministrul Sănătății a efectuat o vizită de lucru în Israel. El a fost însoțit de consilierul său onorific, dr. Herman Berkovits. Cei doi au fost la Institutul Herzog Medical Center, prezentat în articol ca un centru de excelență recunoscut în geriatrie, îngrijiri paliative și recuperare medicală.

Ministrul a relatat că discuțiile purtate acolo au fost „aplicate” și orientate spre identificarea unor soluții concrete. Au fost analizate variante de cooperare între România și Israel în domeniul geriatriei, cu referire directă la experiența acumulată de Institutul Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”, instituție aflată în subordinea Ministerului Sănătății.

În viitorul memorandum de cooperare care urmează să fie semnat între cele două state va fi inclusă în mod explicit componenta de schimb de experiență și de formare profesională a personalului medical, cu accent deosebit pe îngrijirea paliativă.

Cum funcționează modelul israelian

Modelul israelian descris în articol pune în prim-plan echipe medicale care se deplasează la domiciliul pacientului, acordă sprijin familiei și urmăresc să reducă internările care nu sunt absolut necesare în spitale.

Textul atrage atenția că o astfel de abordare este importantă și pentru România, unde spitalele sunt frecvent supraaglomerate. Nu de puține ori, pacienții vârstnici ajung la camerele de gardă pentru situații ce ar putea fi gestionate acasă, dacă ar exista servicii de îngrijire bine organizate la nivel de comunitate.

Legătura cu noile reglementări din România

Ministrul Alexandru Rogobete a explicat, în declarațiile redate de publicație, și motivul pentru care consideră vitală investiția în geriatrie și îngrijiri paliative. El a subliniat că în Israel există un accent puternic pe îngrijirea paliativă integrată, care combină intervențiile din spital cu cele realizate la domiciliu.

Acest model este prezentat ca fiind adaptat nevoilor reale ale pacienților și familiilor lor și este pus în paralel cu demersul inițiat de Ministerul Sănătății în luna decembrie, legat de reglementarea și decontarea serviciilor de îngrijiri la domiciliu și de paliație la domiciliu.

Ministrul a insistat, potrivit articolului, că îmbătrânirea populației nu mai poate fi ignorată. Lipsa unor servicii bine structurate de geriatrie și paliație se traduce în suferință care ar putea fi evitată pentru pacienți și în presiune suplimentară asupra spitalelor.

El a subliniat și că nu există soluții imediate și că sistemul nu poate fi schimbat „peste noapte”. În schimb, se poate construi pas cu pas, în colaborare cu parteneri care au demonstrat deja că astfel de sisteme pot funcționa.

Ce înseamnă pentru familiile din Ilfov

Pentru locuitorii din Ilfov – fie că vorbim de Buftea, Măgurele, Popești-Leordeni sau comunele din nordul județului – aceste inițiative pot însemna, pe termen mediu și lung, acces mai bun la îngrijire la domiciliu pentru vârstnici, mai ales pentru cei cu boli cronice sau afecțiuni grave.

Dezvoltarea unor servicii inspirate din modelul israelian, integrate cu experiența românească din geriatrie, poate reduce drumurile frecvente la spitalele din Capitală și poate aduce mai mult sprijin specializat chiar în casele pacienților.